-
1 vendere cara la vita
гл.перен. дорого продать свою жизньИтальяно-русский универсальный словарь > vendere cara la vita
-
2 vendere cara la propria pelle [oder vita]
vendere cara la propria pelle [oder vita]figurato seine Haut teuer verkaufenDizionario italiano-tedesco > vendere cara la propria pelle [oder vita]
3 vita
vita I f 1) жизнь, период жизни vita media -- средняя продолжительность жизни sensazione della vita -- жизнеощущение concezione della vita -- жизнепонимание esaltante la vita -- жизнеутверждающий lotta per la vita -- борьба за жизнь assicurazione per la vita -- страхование жизни essere in vita -- жить essere in fin di vita -- быть при смерти togliersi la vita -- лишить себя жизни, покончить с собой far tornare invita -- вернуть к жизни (тж перен) dare alla vita -- произвести на свет, родить dare vita a qc -- вдохнуть жизнь во что-л non dare segni di vita -- не подавать признаков жизни dare la vita per la patria -- отдать жизнь за родину vendere cara la vita -- дорого отдать свою жизнь mettere a rischio la vita, rischiare la vita -- рисковать жизнью rimetterci la vita -- поплатиться жизнью consumare tutta la vita nell'arte -- посвятить всю свою жизнь искусству nel fiore della vita -- в расцвете сил a vita -- пожизненно carcere a vita -- пожизненное тюремное заключение pensione a vita -- пожизненная пенсия vi devo la vita -- я обязан вам жизнью ne va la vita -- это вопрос жизни ne va della vita -- это посерьезней, чем вопрос о жизни si tratta di vita e morte -- это вопрос жизни и смерти stiracchiare la vita -- влачить жалкое существование, перебиваться, тянуть кое-как passare a miglior vita fam -- отойти в лучший мир (т. е. умереть) la sua vita Х attaccata a un capello fam -- его <ее> жизнь висит на волоске vita natural durante bur (чаще ирон) -- в течение всей своей жизни, всю (свою) жизнь per la vita -- на всю жизнь употр как agg invar: mascalzone per la vita -- отъявленный негодяй ladro per la vita -- отъявленный вор и т.п. in vita -- при <в> жизни in vita non Х stato un granché -- при жизни он был не бог весть что Х una vita che lo conosco -- я его всю жизнь знаю 2) жизнь, образ жизни; быт, житье come va la vita? -- как жизнь? una vita da cani fam -- собачья жизнь vita naturale -- первобытный <примитивный> образ жизни vita dura -- трудная <тяжелая> жизнь vita agiata -- зажиточная жизнь vita pubblica -- общественная деятельность vita spirituale -- духовная жизнь vita contemplativa -- созерцательный образ жизни vita campale -- сельская жизнь vita sedentaria а) оседлость б) scherz сидячий образ жизни vita randagia -- бродяжничество mala vita -- дурной образ жизни; преступная жизнь donna di mala vita -- распутная женщина tenore di vita -- жизненный уровень rifarsi la vita, cambiare vita -- начать новую жизнь, переменить образ жизни, зажить по-новому fare la gran vita -- жить на широкую ногу fare vita ritirata -- жить отшельником, быть домоседом, чуждаться общества fare la vita del beato porco -- жить как последняя свинья guadagnar(si) la vita -- зарабатывать на жизнь il costo della vita -- стоимость жизни la vita diventa sempre più cara -- жизнь постоянно дорожает stentare la vita -- с трудом перебиваться 3) pl человеческие жизни, жертвы non si lamenta alcuna perdita di vite umane -- человеческих жертв нет (в информационных сводках) 4) fig жизнь, жизненная сила; бодрость; живость; оживление pieno di vita -- полный жизни; бодрый, жизнерадостный 5) жизнеописание vita romanzata -- биографический роман le vite degli uomini illustri -- жизнеописания <биографии> знаменитых людей 6) tecn продолжительность работы (напр детали); срок службы (оборудования) 7) vita latente bot -- спячка l'altra vita -- загробная <потусторонняя> жизнь la vita eterna -- вечная жизнь (la) dolce vita -- сладкая жизнь fare la vita а) жить(-поживать) б) пуститься во все тяжкие; iron заниматься проституцией finché c'è vita c'è speranza prov -- пока есть жизнь, есть надежда vita brevis, ars longa prov lat -- жизнь коротка, искусство вечно la vita Х bella perché Х varia prov -- жизнь безобразна, когда однообразна vita II f 1) талия vita di vespa -- осиная талия abito stretto in vita -- узкое в талии платье 2) лиф 4 vita
vita I f 1) жизнь, период жизни vita media — средняя продолжительность жизни sensazione della vita — жизнеощущение concezione della vita — жизнепонимание esaltante la vita — жизнеутверждающий lotta per la vita — борьба за жизнь assicurazione per la vita — страхование жизни essere in vita — жить essere in fin di vita — быть при смерти togliersi la vita — лишить себя жизни, покончить с собой far tornare invita — вернуть к жизни (тж перен) dare alla vita — произвести на свет, родить dare vita a qc — вдохнуть жизнь во что-л non dare segni di vita — не подавать признаков жизни dare la vita per la patria — отдать жизнь за родину vendere cara la vita — дорого отдать свою жизнь mettere a rischio la vita, rischiare la vita — рисковать жизнью rimetterci la vita — поплатиться жизнью consumare tutta la vita nell'arte — посвятить всю свою жизнь искусству nel fiore della vita — в расцвете сил a vita — пожизненно carcerea vita — пожизненное тюремное заключение pensione a vita — пожизненная пенсия vi devo la vita — я обязан вам жизнью ne va la vita — это вопрос жизни ne va della vita — это посерьёзней, чем вопрос о жизни si tratta di vita e morte — это вопрос жизни и смерти stiracchiarela vita — влачить жалкое существование, перебиваться, тянуть кое-как passare a miglior vita fam — отойти в лучший мир (т. е. умереть) la sua vita è attaccataa un capello fam — его <её> жизнь висит на волоске vita natural durante bur (чаще ирон) — в течение всей своей жизни, всю (свою) жизнь per la vita — на всю жизнь употр как agg invar: mascalzone per la vita — отъявленный негодяй ladro per la vita — отъявленный вор и т.п. in vita — при <в> жизни in vita non è stato un granché — при жизни он был не бог весть что è una vita che lo conosco — я его всю жизнь знаю 2) жизнь, образ жизни; быт, житьё come va la vita? — как жизнь? una vita da cani fam — собачья жизнь vita naturale — первобытный <примитивный> образ жизни vita dura — трудная <тяжёлая> жизнь vita agiata — зажиточная жизнь vita pubblica — общественная деятельность vita spirituale — духовная жизнь vita contemplativa — созерцательный образ жизни vita campale¤ l'altra vita — загробная <потусторонняя> жизнь la vita eterna — вечная жизнь (la) dolce vita — сладкая жизнь fare la vita а) жить(-поживать) б) пуститься во все тяжкие; iron заниматься проституцией finché c'è vita c'è speranza prov — пока есть жизнь, есть надежда vita brevis, ars longa prov lat — жизнь коротка, искусство вечно la vita è bella perché è varia prov — жизнь безобразна, когда однообразнаvita II f́ 1) талия vita di vespa — осиная талия abito stretto in vita — узкое в талии платье 2) лиф5 vendere
vtsi vende, vendesi — продаётся ( объявление)vendere a contanti — продать за наличныеil romanzo è stato venduto in centomila copie — тираж романа - 100 тысяч экземпляров - был полностью распроданvendere cara la vita — см. vita I 1)la vendo come l'ho comprata — за что купил, за то и продаю разг.- vendersiSyn:Ant:6 VENDERE
v- V209 —— см. -A817— см. - B165— см. - B1053— см. - B1141— см. - B1368— см. - C402— см. - C414— см. - C1008vendere carote per raperonzoli
— см. - C1009vendere la pelle a buon mercato
— см. - P1065— см. - C1616— см. - C1787— см. - C2486— см. - C3115— см. - F1375— см. - F1451— см. - L117— см. - L535— см. - B704— см. - O234— см. - P433— см. - P586vendere la pelle a buon mercato
— см. - P1065vendere la pelle dell'orso (prima d'amniazzarlo или prima d'averlo ucciso, dì pigliarlo)
— см. - P1066— см. - P1275— см. - P1475— см. - P120— см. - R246— см. - R517vendere a ventun soldo per lira
— см. - S929— см. - V416— см. - L143— см. - C2364- V210 —— см. -A332chi dell'altrui (roba) prende, la sua libertà vende
— см. - L547chi ben dona, caro vende, se villan non è chi prende
— см. - V574chi compra il magistrato, vende la giustizia
— см. - M111a chi compra non bastano cent'occhi, a chi vende ne basta uno solo
— см. - O240eh; compra a tempo, vende nove per altri e un per sé
— см. - T297donna che prende, si vende
— см. - D809(è) meglio casa a terra, che vendere a calcina
— см. - C1204— см. - G746— см. - B1103— см. - S1384l'onore non lo vende lo speziale
— см. - O395— см. - C299venderebbe il nodo del collo...
— см. - N3767 vita
I f1) жизнь, период жизниvita media — средняя продолжительность жизниlotta per la vita — борьба за жизньassicuzazione per la vita — страхование жизниessere in fin di vita — быть при смертиtogliersi la vita — лишить себя жизни, покончить с собойdare alla vita — произвести на свет, родитьdare vita a qc — вдохнуть жизнь во что-либоnon dare segni di vita — не подавать признаков жизниdare la vita per la patria — отдать жизнь за родинуvendere cara la vita — дорого отдать свою жизньrimetterci la vita — поплатиться жизньюconsumare tutta la vita nell'arte — посвятить всю свою жизнь искусствуcarcere / reclusione a vita — пожизненное тюремное заключениеvi devo la vita — я обязан вам жизньюne va la vita — это вопрос жизниne va della vita — это посерьёзней, чем вопрос о жизниstiracchiare / strappare la vita — влачить жалкое существование, перебиваться, тянуть кое-какpassare a miglior vita разг. — отойти в лучший мирvita natural durante бюр. (чаще ирон.) — в течение всей своей жизни, всю (свою) жизнь; (употребляется как agg invar)mascalzone per la vita — отъявленный негодяйladro ecc per la vita — отъявленный вор (и т.п.)in vita — при / в жизни2) жизнь, образ жизни; быт, житьёuna vita da cani разг. — собачья жизньvita naturale — первобытный / примитивный образ жизниvita dura — трудная / тяжёлая жизньvita contemplativa — созерцательный образ жизниvita sedentaria — 1) оседлость 2) шутл. сидячий образ жизниtreno / tenore di vita — жизненный уровеньrifarsi la vita, cambiare vita — начать новую жизнь, переменить образ жизни, зажить по-новомуguadagnar(si) la vita — зарабатывать (себе) на жизньil costo della vita — стоимость жизниla vita diventa sempre più cara — жизнь постоянно дорожает3) pl человеческие жизни, жертвыnon si lamenta alcuna perdita di vite umane — человеческих жертв нет ( в информационных сводках)pieno di vita — полный жизни; бодрый, жизнерадостныйvita romanzata — биографический романle vite degli uomini illustri — жизнеописания / биографии знаменитых людей6) тех. продолжительность работы (напр. детали), срок службы ( оборудования)7)•Syn:essere, esistenza, vegetazione, animalità, vitalità, forza, fiato, attività, intelletto, intelligenza, ingegno; modo, tenore, genere di vivere, sussistenza; animazione, movimento, traffico; biografiaAnt:••l'altra vita — загробная / потусторонняя жизньfare la vita — 1) жить(-поживать) 2) пуститься во все тяжкие; ирон. заниматься проституциейfinché c'è vita c'è speranza: prov — см. fiatola vita è bella perché è varia prov prov — жизнь безобразна, когда однообразнаII f1) талия2) лиф•Syn:8 vendere
venderevendere ['vendere]I verbo transitivoanche figurato verkaufen; vendere all'asta versteigern; vendere cara la propria pelle [oder vita] figurato seine Haut teuer verkaufen; saper vendere la propria merce figurato sich gut verkaufen können; averne da vendere davon in Hülle und Fülle haben; articoli che si vendono bene gutgehende Artikel Maskulin plurale; te la vendo come l'ho comprata ich habe es auch nur (als Gerücht) gehört; vendere sottobanco schwarz verkaufen; vendere a prezzo di costo zum Selbstkostenpreis verkaufenII verbo riflessivo■ -rsipeggiorativo sich verkaufen; (donna) sich prostituierenDizionario italiano-tedesco > vendere
9 дорого продать свою жизнь
advliter. vendere cara la vitaUniversale dizionario russo-italiano > дорого продать свою жизнь
10 caro
1. adj dear( costoso) dear, expensivemi è molto caro I am very fond of him/ita caro prezzo dearly2. adv a lotcostare caro be very expensivefig have a high price3. m dearcari pl loved ones, family* * *caro agg.1 dear, charming, kind, nice; ( gradito) dear, loved: che caro bambino!, what a dear child!; mia carissima mamma, my dearest mother; in risposta alla tua cara lettera, in reply to your charming letter; mi è caro, he is dear to me; è un tuo caro amico, he is a dear friend of yours; tua cugina è una cara ragazza, your cousin is a dear (o a charming) girl; cari saluti, best wishes // aver caro di fare qlco., to be glad to do sthg.; aver caro qlcu., to love s.o. (o to be fond of s.o.); rendere cara una persona a qlcu., to endear a person to s.o.; rendersi caro a qlcu., to endear oneself to s.o.; tenersi caro qlco., qlcu., to be fond of (o to like) sthg., s.o. very much2 ( costoso) dear, expensive: la frutta è cara in questa stagione, fruit is dear in this season; un negozio molto caro, a very dear shop; la vita si fa ogni giorno più cara, the cost of living is rising every day // vendere cara la pelle, (fig.) to sell one's life dearly // pagarla cara, (fig.) to pay a lot for sthg. (o to pay dearly for sthg.)◆ s.m.1 dear, darling: sì, caro!, no, caro!, yes, dear! no, dear!; così non va, caro mio!, I don't like this, dear fellow (o my friend)!; mio caro, ( nella intestazione delle lettere) my dear (o my dearest o my darling)2 ( parente, amico ecc.) someone close; relative; (pl.) loved ones; family: passerà il Natale con i suoi cari, he will spend Christmas with his loved ones; la morte di un proprio caro reca sempre dolore, the death of someone close is always distressingcaro avv. ( a caro prezzo) dear, dearly: costar caro, to cost dear; pagar caro qlco., to pay dear (o dearly) for sthg. (o to buy sthg. dearly) (anche fig.); vender caro, to sell dear (anche fig.): vendettero caro le loro vite, they sold their lives dear.* * *['karo] caro (-a)1. agg1)mi è tanto caro — it (o he) is very dear to me
Caro Paolo — (nelle lettere) Dear Paul
tener caro il ricordo di qn/qc — to cherish the memory of sb/sth
2) (costoso) dear, expensive2. sm/fmio caro, mia cara — my dear
3. avv(costare, pagare) a lot, a great deal* * *['karo] 1.1) (amato) dearessere caro a qcn. — to be dear to sb.
aver caro qcn. — to love sb., to be fond of sb
caro, carissimo Luca — Dear, Dearest Luca
caro signore, -a signora — Dear Sir, Dear Madam
i miei più -i auguri — all the best, best wishes
un caro saluto o cari saluti a give my love o regards to; (i miei più) -i saluti, Aldo — best wishes o (all my) love, Aldo
3) (importante)caro a qcn. — [tema, idea, oggetto] dear to sb.
4) (gentile) lovable, kind, sweetè stato molto caro con me — he was very kind o sweet to me
5) (gradito) (be)loved6) (costoso) expensive, dear2.sostantivo maschile (f. -a) dear, darling3.i miei -i — my loved ones, my family
1) dear(ly)costare caro — to cost a lot, to be expensive
2) fig. dearlyci è costato caro — it cost us dearly, we paid a high price for it
la pagherai -a! — you'll pay a lot o dearly for it!
* * *caro/'karo/1 (amato) dear; un mio caro amico a dear friend of mine; uno dei miei amici più -i one of my closest friends; la morte di una persona -a the death of a loved one; essere caro a qcn. to be dear to sb.; aver caro qcn. to love sb., to be fond of sb.2 (nella corrispondenza) caro signor Rossi Dear Mr Rossi; caro, carissimo Luca Dear, Dearest Luca; caro signore, -a signora Dear Sir, Dear Madam; i miei più -i auguri all the best, best wishes; un caro saluto o cari saluti a give my love o regards to; (i miei più) -i saluti, Aldo best wishes o (all my) love, Aldo3 (importante) caro a qcn. [tema, idea, oggetto] dear to sb.; un principio che gli è caro a principle that he holds dear5 (gradito) (be)loved6 (costoso) expensive, dear; la vita è più -a the cost of living is higher(f. -a) dear, darling; i miei -i my loved ones, my familyIII avverbio1 dear(ly); costare caro to cost a lot, to be expensive; l'ho pagato molto caro I paid a lot for it2 fig. dearly; ci è costato caro it cost us dearly, we paid a high price for it; la pagherai -a! you'll pay a lot o dearly for it!11 pelle
f skinpelle scamosciata suedeavere la pelle d'oca have goosefleshfig essere pelle e ossa be nothing but skin and bones* * *pelle s.f.1 skin; ( carnagione) complexion: pelle chiara, fair complexion (o skin); pelle secca, sottile, dry, thin skin; malattia della pelle, skin disease; porto sempre la maglia di lana sulla pelle, I always wear woollens next to my skin; questo detersivo mi irrita la pelle, this washing powder irritates my skin; i serpenti cambiano la pelle ogni anno, snakes slough their skins every year // a fior di pelle, skin-deep: ha i nervi a fior di pelle, his nerves are on the edge // amici per la pelle, bosom friends // ci giocherei la pelle, (fam.) I should stake my life on it // avere la pelle d'oca, to have gooseflesh (o goose pimples); far venire la pelle d'oca a qlcu., to give s.o. the creeps (o to make s.o.'s flesh creep) // avere la pelle dura, (fig.) to be thick-skinned // essere tutto pelle e ossa, to be all skin and bones (o to be a bag of bones) // fare la pelle a qlcu., to do s.o. in (o to kill s.o.) // fare la pelle lustra, ( ingrassare) to put on weight // non stare più nella pelle dalla gioia, to be simply bursting (o to be beside oneself) with joy // rimetterci la pelle, to lose one's life; per quella stupida scommessa ci ha rimesso la pelle, he paid for that stupid bet with his life // rischiare la pelle, to risk one's life // salvare la pelle, to save one's skin // temere per la propria pelle, to fear for one's skin // vendere cara la pelle, to sell one's life dearly (o to die hard) // non bisogna vendere la pelle dell'orso prima che sia morto, (prov.) don't count your chickens before they are hatched2 ( cuoio) hide; skin; fell: pelle conciata, greggia, dressed hide, rawhide; pelle di capretto, kid; pelle di cavallo, horse-hide; pelle di daino, buckskin (o deerskin o doeskin); pelle di vitello, calfskin; pelle di vacca, cowhide; pelle di foca, sealskin; pelle lucida, (per scarpe ecc.) patent leather; articoli in pelle, leather articles; guanti di pelle, leather gloves; rilegato in pelle, leather-bound; commerciare in pelli, to deal in leather; conciare pelli, to tan hides3 ( buccia) peel; skin, rind: la pelle di un'arancia, orange peel; la pelle di una banana, banana-skin; la pelle di una mela, apple peel* * *['pɛlle]sostantivo femminile1) (cute) skindalla pelle chiara — fair- o light-skinned
2) (di animale) skin, hide, peltpelle di leopardo, foca, serpente — leopardskin, sealskin, snakeskin
3) (conciata) leatherguanti, giacca in, di pelle — leather gloves, jacket
4) (buccia) (di frutta, ortaggi) skin, peel; (di agrumi) peel; (del salame) rind; (di salsiccia) skin, casing5) colloq. fig. (vita)rischiare, lasciarci la pelle — to risk, lose one's life
fare la pelle a qcn. — to do sb. in, to bump sb. off
•pelle di daino — (pellame) deerskin, doeskin; (panno) chamois leather, shammy (leather)
pelle d'uovo — tess. muslin
••vendere la pelle dell'orso prima di averlo ucciso — to count one's chickens (before they are hatched)
avere la pelle d'oca — to have goose flesh o pimples
fare venire la pelle d'oca a qcn. — (per la paura) to make sb.'s skin o flesh crawl, to give sb. the creeps colloq.
essere (tutto) pelle e ossa — to be all skin and bone o nothing but skin and bones
* * *pelle/'pεlle/ ⇒ 4sostantivo f.2 (di animale) skin, hide, pelt; pelle di leopardo, foca, serpente leopardskin, sealskin, snakeskin3 (conciata) leather; finta pelle imitation leather; guanti, giacca in, di pelle leather gloves, jacket; rilegato in pelle leather-bound4 (buccia) (di frutta, ortaggi) skin, peel; (di agrumi) peel; (del salame) rind; (di salsiccia) skin, casing5 colloq. fig. (vita) rischiare, lasciarci la pelle to risk, lose one's life; vendere cara la pelle to sell one's life dearly; fare la pelle a qcn. to do sb. in, to bump sb. off; riportare a casa o salvare la pelle to save one's (own) skin o baconvendere la pelle dell'orso prima di averlo ucciso to count one's chickens (before they are hatched); ho i nervi a fior di pelle my nerves are on edge; essere amici per la pelle to be as thick as thieves; avere la pelle d'oca to have goose flesh o pimples; fare venire la pelle d'oca a qcn. (per la paura) to make sb.'s skin o flesh crawl, to give sb. the creeps colloq.; non stare più nella pelle dalla gioia to be beside oneself with joy; essere (tutto) pelle e ossa to be all skin and bone o nothing but skin and bones; ridursi pelle e ossa to be reduced to a skeleton; avere la pelle dura to be thick-skinned\pelle di daino (pellame) deerskin, doeskin; (panno) chamois leather, shammy (leather); pelle d'uovo tess. muslin.12 sell
I [sel]nome colloq. (deception) fregatura f., bidone m.II 1. [sel]1) vendereto sell sth. to sb., to sell sb. sth. vendere qcs. a qcn.; to sell sth. at o for Ј 5 vendere qcs. a 5 sterline; "stamps sold here" "si vendono francobolli"; the novel has sold millions (of copies) il romanzo ha venduto milioni di copie; to sell sth. back — rivendere qcs
2) (promote sale of) [ scandal] fare vendere [ newspaper]3) [person, government] (put across) trasmettere, comunicare; (make attractive) fare accettare [idea, image, policy]4) colloq. (cause to appear true)2.to sell sb. sth., to sell sth. to sb. — fare credere [qcs.] a qcn. [story, excuse]
1) [person, shop] vendere2) [product, house, book] vendersi3.to sell oneself — (prostitute oneself) vendersi; (put oneself across) valorizzarsi
- sell off- sell out- sell up••to be sold on — essere entusiasta di [idea, person]
* * *[sel]past tense, past participle - sold; verb1) (to give something in exchange for money: He sold her a car; I've got some books to sell.) vendere2) (to have for sale: The farmer sells milk and eggs.) vendere3) (to be sold: His book sold well.) vendersi4) (to cause to be sold: Packaging sells a product.) far vendere•- sell-out- be sold on
- be sold out
- sell down the river
- sell off
- sell out
- sell up* * *sell /sɛl/n.2 (fam.) imbroglio; turlupinatura; bidone, fregatura, fregata (pop.)● ( di un prodotto preconfezionato) sell-by date, data di scadenza: to be past one's sell-by date, ( di un prodotto) essere scaduto; (fig.: di una persona) essere passé (franc.), non essere più tanto giovane □ ( Borsa) sell order, ordine di vendita.♦ (to) sell /sɛl/(pass. e p. p. sold)A v. t.1 vendere ( anche fig.); smerciare; spacciare; (leg.) alienare, cedere; (fig.) tradire: Do you sell pet food?, vendete alimenti per animali?; to sell one's country, vendersi al nemico; tradire la patria; to sell an estate, alienare una proprietà; ( di merce) to be sold by weight, essere venduta (o andare) a peso; to sell one's life dearly, vender cara la vita (fam.: la pelle)3 (fam.) ingannare; imbrogliare; fregare (pop.)B v. i.2 (fam.) essere accettato (o accolto bene); incontrare: Do you think the idea will sell?, pensi che l'idea incontrerà?● to sell at any price, vendere (tanto) per vendere □ (fin., comm.) to sell at best, vendere al meglio □ to sell at a loss, vendere in perdita □ to sell below cost, vendere sottocosto □ to sell by auction, vendere all'asta (o all'incanto) □ to sell by retail, vendere al dettaglio (o al minuto) □ to sell cash on delivery, vendere contrassegno □ to sell st. cheap [dear], vendere qc. a basso [a caro] prezzo □ (fam.) to sell sb. down the river, tradire q.; vendere q. (fig.) □ to sell for cash, vendere per contanti □ ( Borsa) to sell for a fall, speculare al ribasso □ ( Borsa, comm.) to sell for forward (o future) delivery, vendere per consegna futura (o differita) □ ( Borsa) to sell forward, vendere a termine □ to sell st. house-to-house, vendere qc. porta a porta □ to sell insurance, stipulare contratti di assicurazione; vendere polizze □ to sell like hot cakes, andare a ruba □ to sell oneself, vendersi; prostituirsi ( anche fig.); (fam.) saper vendere la propria merce ( anche fig.) □ (fig.) to sell the pass, tradire la causa □ ( slang antiq.) to sell sb. a pup, rifilare un bidone (o una patacca) a q. □ to sell retail, vendere al dettaglio □ ( Borsa) to sell short, vendere allo scoperto ( titoli o merci) □ (fig.) to sell sb. [st.] short, presentare q. [qc.] in cattiva luce; sminuire, sottovalutare q. [qc.] □ to sell one's soul to the devil, vendere l'anima al diavolo □ to sell wholesale, vendere all'ingrosso □ (fam.) Sold again!, me (o te) l'han fatta di nuovo!; ci sono (o ci sei) cascato di nuovo □ «to be sold» ( avviso o cartello), «da vendere; in vendita».* * *I [sel]nome colloq. (deception) fregatura f., bidone m.II 1. [sel]1) vendereto sell sth. to sb., to sell sb. sth. vendere qcs. a qcn.; to sell sth. at o for Ј 5 vendere qcs. a 5 sterline; "stamps sold here" "si vendono francobolli"; the novel has sold millions (of copies) il romanzo ha venduto milioni di copie; to sell sth. back — rivendere qcs
2) (promote sale of) [ scandal] fare vendere [ newspaper]3) [person, government] (put across) trasmettere, comunicare; (make attractive) fare accettare [idea, image, policy]4) colloq. (cause to appear true)2.to sell sb. sth., to sell sth. to sb. — fare credere [qcs.] a qcn. [story, excuse]
1) [person, shop] vendere2) [product, house, book] vendersi3.to sell oneself — (prostitute oneself) vendersi; (put oneself across) valorizzarsi
- sell off- sell out- sell up••to be sold on — essere entusiasta di [idea, person]
13 caro
1. agg.1) (amato) дорогой, милый; любимый; роднойquei ricordi mi sono cari — эти воспоминания мне дороги (милы моему сердцу, я дорожу этими воспоминаниями)
2) (affettuoso) милый, славный, симпатичныйcari saluti... — с наилучшими пожеланиями...
3) (costoso) дорогой, дорогостоящий, ценный; (colloq.) накладный, накладистый, не по карману2. avv.(anche fig.) дорого3. m.(pl.) (genitori) родители; (parenti) родные, близкиеgli mancano i suoi cari — он скучает по своим (по родителям, по родным)
4.•◆
caro mio — (colloq.) братокdovevi pensarci prima, cara te! — надо было думать раньше, дорогуша! (моя дорогая!)
gliel'avevo detto, caro lei! — я вас, дорогуша (дорогой мой), предупреждал!
14 -C1001
far costare cara la vita (или la morte; тж. vender cara la vita или la pelle)
дорого продать свою жизнь:I tedeschi avevano capito dove si andava e aspettavano per vedere se c'era da vendere cara la pelle oppure no. (A. Cervi, «I miei sette figli»)
Немцы поняли, к чему шло дело, и выжидали, прикидывая, не придется ли дорого продать свою жизнь.(Пример см. тж. - S1455).15 caro
['karo] caro (-a)1. agg1)mi è tanto caro — it (o he) is very dear to me
Caro Paolo — (nelle lettere) Dear Paul
tener caro il ricordo di qn/qc — to cherish the memory of sb/sth
2) (costoso) dear, expensive2. sm/fmio caro, mia cara — my dear
3. avv(costare, pagare) a lot, a great deal16 vilis
I.Lit.:II.nec quicquam hic vile nunc est nisi mores mali,
Plaut. Trin. 1, 1, 10:annona vilior,
id. Mil. 3, 1, 138:istaec (puella) vero vilis est,
Ter. Phorm. 3, 3, 25:istuc verbum vile est viginti minis,
Plaut. Most. 1, 3, 139:ex eis praediis talenta argenti bina Statim capiebat... Ac rebus vilioribus multo talenta bina,
Ter. Phorm. 5, 3, 8:frumentum quoniam vilius erat,
Cic. Verr. 2, 3, 84, § 195: res vilissimae (opp. pretiosissimae), [p. 1991] id. Fin. 2, 28, 91.— Abl. neutr. (sc. pretio), at a small price, at a low rate, cheaply: Ep. Quanti eam emit? Th. Vili, Plaut. Ep. 1, 1, 49:vili vendere,
Mart. 12, 66, 10.— Comp.:quod viliori praedium distraxerit... et si non viliori vendidit, etc.,
Dig. 43, 24, 11, § 8.— Sup.:res stipulatoris vilissimo distracta est,
Dig. 13, 4, 2 fin. —Transf.A.Of trifling value, cheap, poor, paltry, common, mean, worthless, base, vile (cf. indignus):(β).si honor noster vobis vilior fuisset,
Cic. Fl. 41, 103:nihil tam vile neque tam vulgare,
id. Rosc. Am. 26, 71:Velia non est vilior quam Lupercal,
id. Fam. 7, 20, 1:hi quorum tibi auctoritas est videlicet cara, vita vilissima,
id. Cat. 1, 8, 19:fidem fortunas pericula vilia habere,
Sall. C. 16, 2:nec adeo vilis tibi vita esset nostra, ut, etc.,
Liv. 40, 9:et genus et virtus nisi cum re vilior alga est,
Hor. S. 2, 5, 8:inter Perfectos veteresque referri debet an inter Viles et novos?
id. Ep. 2, 1, 38:vilis Europe,
vile, abandoned, id. C. 3, 27, 57:tu poscis vilia rerum,
id. Ep. 1, 17, 21:si, dum me careas, est tibi vile mori,
Ov. H. 7, 48.— Neutr. adverb.:et vile virentes Hesperidum risit ramos,
i. e. in the ordinary manner, Claud. IV. Cons. Hon. 37: vile comparati, Schol. Juv. 11, 145.—Prov.:vile est, quod licet,
Petr. 93.—With inf.: stat fucare colos nec Sidone vilior, Ancon. Sil. 8, 438. —B.Found in great quantities, abundant, common ( poet. and rare):1.poma,
Verg. G. 1, 274:phaselus,
id. ib. 1, 227.—Hence, adv.: vīlĭter.Lit., cheaply:2.venire poteris intestinis vilius,
Plaut. Curc. 2, 1, 28:vilissime constat,
Plin. 18, 6, 8, § 45:vilissime constiterit,
Col. 9, 1, 6.—17 pelle
I уст.см. perleII ffar venire la pelle di cappone — вызывать дрожьfare la pelle d'oca разг. — покрыться гусиной кожейavere la pelle dura — 1) иметь дублёную кожу 2) быть толстокожимavere la pelle delicata — иметь слишком нежную кожу, быть слабымnon voler essere nella pelle di qd — не хотеть побывать в чьей-либо шкуреlevare la pelle a qd — содрать шкуру с кого-либо; ободрать как липкуmutar pelle — 1) линять ( о животном) 2) перекрашиваться, двурушничать2) перен. шкура; жизньrimetterci / lasciarci la pelle — поплатиться головой / жизнью / своей шкуройvolere la pelle di qd — дратьшкуру с кого-либо, не щадить кого-либоfare la pelle a qd разг. — убить кого-либо, вспороть шкуру кому-либо, расправиться с кем-либо; пришить жарг.riportare la pelle a casa, portare salva la pelle — спастись, остаться целым и невредимымpagare sulla propria pelle — расплачиваться собственной шкуройcostare la pelle a qd — стоить кому-либо жизниvender cara la pelle — дорого продать свою жизньne va della pelle — речь идёт о / тут вопрос жизни и смертиper la pelle — на всю жизнь, истинный, настоящий, до мозга костейamici per la pelle — закадычные друзья, друзья на всю жизньprogressista per la pelle — истинный сторонник прогресса3) налёт (на старой картине, бронзе)•Syn:••pelle di diavolo — чёртова кожа ( ткань)buona pelle — 1) ловкач, хитрец 2) филонa pelle di leopardo: — см. leopardovendere la pelle dell'orso prima d'averlo ucciso / prima di ammazzarlo — делить шкуру неубитого медведяnon si vende la pelle prima che s'ammazzi l'orso prov — не убив медведя, шкуры не продавай18 ♦ dear
♦ dear /dɪə(r)/A a.1 caro: a dear friend, un caro amico; (al vocat.) my dear sir, caro signore ( gentile o ironico); my dear, mio caro; mia cara; What a dear little girl!, che bambina adorabile!; a dear little puppy, un cucciolo adorabile; My family is very dear to me, la mia famiglia mi sta molto a cuore; (al vocat., antiq.) my dear boy [girl], carissimo [carissima]2 caro; costoso: The shops here are very dear, i negozi qui sono carissimi; I thought their prices were a bit dear, ho trovato i loro prezzi un po' cari; (fin.) dear money, denaro caro ( a causa degli alti tassi di interesse)B n.1 amore; tesoro: She's a dear!, è un tesoro!; Be a dear and help me tidy up, sii gentile e aiutami a mettere in ordine2 (di solito al vocat.) caro: Is that you, dear?, sei tu, caro?3 (al vocat.: per rivolgersi a q. di cui non si conosce il nome; è fam.): Here you are, dear, ecco a lei; Everything all right, dear?, tutto a posto?C avv.( anche fig.) caro; a caro prezzo: It isn't easy to buy cheap and sell dear, non è facile comprare a buon mercato e vendere caro; Their mistake has cost them dear, il loro errore gli è costato caroD inter.( di dolore, stupore, impazienza, ecc.) oh dear! (o antiq. dear me!, dear, oh dear!, dear, dear!), povero me!, santo cielo!● dear God!, Dio santo! □ (fig. fam.) Dear John letter, lettera d'addio (o di benservito: inviata a un innamorato o a un marito) □ (nelle lettere, al vocat.; form.) Dear Sir [Sirs, Madam], Egregio Signore, Egregi Signori, Gentile Signora: ( anche, più com.) Dear Mr Jones, Egregio Sig. Jones □ (al vocat.: a un amico) dearest John, carissimo John □ for dear life, a rotta di collo; come ne andasse della vita: He ran for dear life, correva a rotta di collo □ my dear ones, i miei cari □ (fam.) There's a dear!, sii gentile!: Give me a hand there's a dear, su, sii gentile, dammi una mano!19 parvissime
parvus, a, um, adj. (usual, irreg. comp. and sup.: mĭnor, mĭnĭmus.— Comp.:I.volantum parviores,
Cael. Aur. Tard. 2, 1, 26.— Sup.: rictus parvissimus, Varr. ap. Non. 456, 10:parvissima corpora,
Lucr. 1, 615; 621; 3, 199: minerrimus pro minimo dixerunt, Paul. ex Fest. p. 122 Müll.:minimissimus,
Arn. 5, n. 8) [kindr. with paucus and Gr. pauros; cf., also, parum, parcus], little, small, petty, puny, inconsiderable (cf.: exiguus, minutus, brevis; in class. prose parvus is not used, like brevis, of stature, v. Auct. Her. 4, 33, 45).Posit.:II.in parvis aut mediocribus rebus,
Cic. de Or. 2, 20, 84:quam parva sit terra, etc.,
id. Rep. 1, 17, 26; cf. id. ib. 6, 16, 16:commoda parva ac mediocria,
id. Q. Fr. 3, 8, 1:in parvum quendam et angustum locum concludi,
id. Leg. 1, 5, 17:beneficium non parvum,
id. Caecin. 10, 26:parvi pisciculi,
id. N. D. 2, 48, 123:haec parva et infirma sunt,
id. Clu. 34, 94:si parva licet componere magnis,
Verg. G. 4, 176:merces,
Hor. S. 1, 6, 86:sucus,
Plin. 21, 31, 105, § 178 et saep.:liberi,
Cic. Rep. 2, 21, 37;so of children: salutaria appetant parvi,
the little ones, id. Fin. 3, 5, 16:parva soror,
Ter. Eun. 3, 3, 15; cf.:memini quae plagosum mihi parvo Orbilium dictare,
Hor. Ep. 2, 1, 70:operosa parvus Carmina fingo,
a little man, id. C. 4, 2, 31; Suet. Aug. 48:a parvis didicimus: si in jus vocat, etc.,
when little, in childhood, Cic. Leg. 2, 4, 9:puer in domo a parvo eductus,
from infancy, Liv. 1, 39 fin. —Of time, little, short, brief:parvae consuetudinis Causa,
slight, short, Ter. And. 1, 1, 83; cf.:in parvo tempore,
Lucr. 5, 106:nox,
Luc. 4, 476:vita,
id. 6, 806:parvam fidem habere alicui,
Ter. Eun. 1, 2, 117:hic onus horret, Ut parvis animis et parvo corpore majus,
Hor. Ep. 1, 17, 39:homo parvo ingenio,
Plin. Ep. 6, 29:parvum carmen,
Hor. Ep. 2, 1, 257:hoc opus, hoc studium parvi properemus et ampli,
both small and great, id. ib. 1, 3, 28.—With ref. to value or consequence, little, small, low, mean, etc.:meam erus esse operam deputat parvi pretii,
Ter. Hec. 5, 3, 1:nil parvom aut humili modo, Nil mortale loquar,
Hor. C. 3, 25, 17:et magnis parva mineris Falce recisurum simili te,
id. S. 1, 3, 122:pretio parvo vendere,
Cic. Verr. 2, 4, 60, § 134:parvi sunt foris arma, nisi est consilium domi,
of little value, id. Off. 1, 22, 76:parvi refert abs te jus dici diligenter, nisi, etc.,
it matters little, id. Q. Fr. 1, 1, 7, § 20.—Hence, parvi facere, aestimare, ducere, pendere, etc., to esteem lightly, care little for:parvi ego illos facio,
Plaut. Mil. 4, 8, 41:parvi aestimo, si ego hic peribo,
id. Capt. 3, 5, 24:quia parvi id duceret,
Cic. Fin. 2, 8, 24: nequam hominis ego parvi pendo gratiam, Plaut. Bacch. 3, 6, 29.—So, in abl.:signa abs te diligenter parvoque curata sunt,
Cic. Att. 1, 3, 2; so,quanti emptus? parvo,
Hor. S. 2, 3, 156:parvo stat magna potentia nobis,
Ov. M. 14, 493:parvo contentus esse possum,
with little, Cic. Att. 12, 19, 1; cf.:vivitur parvo bene,
Hor. C. 2, 16, 13:possim contentus vivere parvo,
Tib. 1, 1, 25:agricolae prisci, fortes parvoque beati,
Hor. Ep. 2, 1, 139:necessarium est parvo assuescere,
Sen. Ep. 123, 3: parvo, as an abl. of measure, with comp. (rarely;perh. not ante-Aug.): ita ut parvo admodum plures caperentur,
a very little more, Liv. 10, 45, 11:parvo brevius,
Plin. 2, 67, 67, § 168:haud parvo junior,
Gell. 13, 2, 2.—So in designating time:parvo post,
Plin. 16, 25, 42, § 103:parvo post tempore,
Vulg. 2 Macc. 11, 1.—Of stature (late Lat. for brevis):Zacchaeus staturā parvus erat,
Aug. Serm. 113, 3; id. in Psa. 143, 1.Comp.: mĭnor, us [cf. Gr. minus, minuthô], less, lesser, smaller, inferior:(β).quod in re majore valet, valeat in minore,
Cic. Top. 4, 23:si ea pecunia non minor esset facta,
id. Leg. 2, 20, 51:Hibernia dimidio minor quam Britannia,
Caes. B. G. 5, 13:minus praedae quam speraverant fuit,
a smaller quantity, less, Liv. 4, 51:sociis dimidio minus quam civibus datum,
id. 41, 13 fin.:calceus... si minor (pede), uret,
Hor. Ep. 1, 10, 43:neve minor, neu sit quinto productior actu Fabula,
less than five acts, id. A. P. 189:genibus minor,
i. e. down upon his knees, on his bended knees, id. Ep. 1, 12, 28; cf.:minor in certamine longo,
worsted, id. ib. 1, 10, 35:numero plures, virtute et honore minores,
inferior, id. ib. 2, 1, 183.— Absol.: minor, inferior in rank:praevalidi ad injurias minorum elati,
Tac. A. 15, 20; Ov. P. 4, 7, 49; cf.:sapiens uno minor est Jove,
Hor. Ep. 1, 1, 106:minor capitis, i. e. capiti deminutus,
Hor. C. 3, 5, 42: et sunt notitiā multa minora tuā, too trivial, = leviora, Ov. Tr. 2, 214:dies sermone minor fuit,
too short for, id. P. 2, 10, 37:infans Et minor igne rogi,
too young for, Juv. 15, 140.—With abl. of measure, Cic. Verr. 2, 1, 45, § 117:ut uno minus teste haberet?
id. ib. 2, 1, 57, §149: bis sex Herculeis ceciderunt, me minus uno, Viribus,
i. e. eleven, Ov. M. 12, 554.—Of age:qui minor est natu,
younger, Cic. Lael. 9, 32:aliquot annis minor natu,
id. Ac. 2, 19, 61:aetate minor,
Ov. M. 7, 499:minor uno mense,
Hor. Ep. 2, 1, 40:filia minor Ptolemaei regis,
the younger daughter, Caes. B. C. 3, 112:minor viginti annis,
less than twenty years old, under twenty years of age, Dig. 30, 99, 1.— With gen.:minor quam viginti quinque annorum natu, Praetor,
Dig. 4, 4, 1; id. ib. 50, 2, 6:si pupilla minor quam viripotens nupserit,
id. ib. 36, 2, 30.—So, absol.: minor, a person under age (under five-and-twenty), a minor:De minoribus,
Dig. 4, tit. 4:si minor negotiis majoris intervenerit,
ib. 4, 4, 24:si minor praetor vel consul jus dixerit, valebit,
ib. 42, 1, 57.— Poet., children, Sil. 2, 491.—Also, descendants, posterity, = posteri:nunc fama, minores Italiam dixisse ducis de nomine gentem,
Verg. A. 1, 532; so id. ib. 733; Prop. 2, 15, 47; Sil. 16, 44:minorum gentium, v. gens.—In specifications of value: vendo meum non pluris quam ceteri, fortasse etiam minoris,
cheaper, Cic. Off. 3, 12, 51:minoris pallium addicere placuit,
Petr. 14: omnia minoris aestimare, Sulp. ap. Cic. Fam. 4, 5, 2:(fidem suam) non minoris quam publicam ducebat,
Sall. J. 32, 5.—Poet., with acc. respect.:(γ).frontemque minor truncam amnis Acarnan,
Sil. 3, 42; Val. Fl. 1, 582.—Poet., with inf.:III.tanto certare minor,
Hor. S. 2, 3, 313:heu Fatis Superi certare minores!
Sil. 5, 76.Sup.: mĭnĭmus, a, um (whence a new sup.:A. B.minimissimus digitorum,
Arn. 5, 160; 166; cf., in the Gr., elachistotatos, from elachistos), very small, very little; least, smallest, etc.:cum sit nihil omnino in rerum naturā minimum, quod dividi nequeat,
Cic. Ac. 1, 7, 27:minimae tenuissimaeque res,
id. de Or. 1, 37, 169:minima pars temporis,
Caes. B. C. 1, 70:quā minima altitudo fluminis erat,
id. B. G. 1, 8:in maximā fortunā minima licentia est,
Sall. C. 51, 13:vitia,
Hor. S. 1, 3, 69:minimus digitulus,
the little finger, Plaut. Rud. 3, 4, 15; so,minimus digitus,
Plin. 11, 45, 103, § 251.—Of age: minimus natu horum omnium, the youngest, Cic. de Or. 2, 14, 58:ex his omnibus natu minimus,
id. Clu. 38, 107:Hiempsal, qui minimus ex illis erat,
Sall. J. 11, 3:minimus filius,
Just. 42, 5, 6.—In specifications of value:deos minimi facit,
Plaut. Ps. 1, 3, 35: Pe. Quanti emi potest minimo? Ep. Ad quadraginta fortasse eam posse emi minimo minis, id. Ep. 2, 2, 110: Crispinus minimo me provocat, for a trifle (in a wager), Hor. S. 1, 4, 14 (minimo provocare dicuntur hi qui in responsione plus ipsi promittunt quam exigunt ab adversario, Schol.).—Prov.:minima de malis,
of evils choose the least, Cic. Off. 3, 29, 105.—With a negation emphatically: non minimo discrimine, i. e. maximo,
Suet. Aug. 25:res non minimi periculi,
id. ib. 67:ut nihil, ne pro minimis quidem, debeant,
Liv. 6, 41. —With gen.:minimum firmitatis minimumque virium,
Cic. Lael. 13, 46:minimum pedibus itineris confectum,
Liv. 44, 5:unde minimum periculi erat,
id. 27, 15.— As adv. absol.:praemia apud me minimum valent,
very little, Cic. Fam. 1, 9, 11; cf. Quint. 5, 10, 56:minimum distantia miror,
Hor. Ep. 2, 1, 72:dormiebat minimum,
Plin. Ep. 3, 5, 11:medica secatur sexies per annos: cum minimum, quater,
at least, Plin. 18, 16, 43, § 146:quam minimum credula postero (diei),
as little as possible, Hor. C. 1, 11, 8:ita fiunt omnes partes minimum octoginta et una,
at least, Varr. R. R. 2, 1, 12:quae (comprehensio) ex tribus minimum partibus constat,
Quint. 5, 10, 5:in quo non minimum Aetolorum operā regii fugati atque in castra compulsi sunt,
chiefly, particularly, Liv. 33, 6, 6:eae omnia novella sata corrumpunt, non minimum vites,
Varr. R. R. 1, 2, 18.—Hence, adv.Comp.: mĭnus, less:2.aut ne quid faciam plus, quod post me minus fecisse satius sit,
too little... too much, Ter. Hec. 5, 1, 4:ne quid plus minusve faxit,
id. Phorm. 3, 3, 21 (v. plus, under multus):cum habeas plus, Pauperiem metuas minus,
Hor. S. 1, 1, 93:ne mea oratio, si minus de aliquo dixero, ingrata: si satis de omnibus, infinita esse videatur,
Cic. Sest. 50, 108:metus ipsi per se minus valerent, nisi, etc.,
id. Div. 2, 72, 150:minus multi,
not so many, Plaut. Mil. 3, 1, 138:minus multum et minus bonum vinum,
Varr. R. R. 1, 7, 2:ita imperium semper ad optumum quemque a minus bono transfertur,
less good, not so good, Sall. C. 2, 6:quia Libyes quam Gaetuli minus bellicosi,
Sall. J. 18, 12:minus diu vivunt,
Plin. 14, 22, 28, § 141.—Rarely with comp.:minus admirabilior,
Flor. 4, 2, 46 Duker: quare milites Metelli sauciabantur multo minus, Quadrig. ap. Gell. 9, 1, 1; cf. Ov. M. 12, 554:civilem admodum inter initia ac paulo minus quam privatum egit,
little less so than, nearly as much so as, Suet. Tib. 26:dimidio minus,
Varr. R. R. 1, 22, 3.—With quam:nec illa minus aut plus quam tu sapiat,
Plaut. As. 4, 1, 28:minus quam aequom erat feci,
id. Aul. 3, 2, 10:respondebo tibi minus fortasse vehementer, quam abs te sum provocatus,
Cic. Planc. 30, 72.—With atque:qui peccas minus atque ego?
Hor. S. 2, 7, 96.—And elliptically, without a particle of comparison:minus quindecim dies sunt, quod, etc.,
less than fifteen days, not yet fifteen days, Plaut. Trin. 2, 4, 1:madefactum iri minus XXX. diebus Graeciam sanguine,
Cic. Div. 1, 32, 68:minus quinquennium est, quod prodiere,
Plin. 15, 25, 30, § 104:cecidere duo milia haud minus peditum,
Liv. 42, 6:cum centum et quinquaginta non minus adessent,
id. 42, 28; Varr. R. R. 2, 2 fin.:ut ex suā cujusque parte ne minus dimidium ad Trebonium perveniret,
Cic. Verr. 2, 1, 47, § 123:ut antequam baccae legantur, ne minus triduum serenum fuerit,
Col. 12, 38, 6.—In partic.a.Non (haud) minus quam (atque), not less than, no less than, quite as:b.exanimatus evolat ex senatu, non minus perturbato animo atque vultu, quam si, etc.,
Cic. Sest. 12, 28:existumans non minus me tibi quam liberos carum fore,
Sall. J. 10, 1:non minus nobis jucundi atque illustres sunt ii dies, quibus conservamur quam illi quibus nascimur,
Cic. Cat. 3, 1, 2; Quint. 2, 4, 8; 3, 7, 20:laudibus haud minus quam praemio gaudent militum animi,
Liv. 2, 60:haud minus ac jussi faciunt,
Verg. A. 3, 561.—Non (neque) minus, equally, and as well, also: haec res [p. 1311] non minus me male habet quam te, Ter. Hec. 4, 2, 30: quae hominibus non minus quam liberi cara esse debent, Sulp. ap. Cic. Fam. 4, 5, 3; Ov. H. 19, 86:c.neque minus assiduis fessa choreis,
also, Prop. 1, 3, 3.—Nihil minus, in replies, as a strong negation, by no means, Ter. Eun. 3, 1, 45: Py. At tu apud nos hic mane, Dum redeat ipsa. Ch. Nihil minus, id. ib. 3, 3, 29:d.nihil profecto minus,
Cic. Off. 3, 20, 81; cf.: quid? a Tranione servo? Si. Multo id minus, Plaut. Most. 4, 3, 20.—Minus minusque, minus et (ac) minus, less and less: mihi jam minus minusque obtemperat. Ter. Heaut. 3, 3, 33:3.jam minus atque minus successu laetus equorum,
Verg. A. 12, 616; Hor. C. 1, 25, 6:minus et minus,
Ov. P. 2, 8, 73; id. H. 2, 129:minus ac minus,
Plin. 11, 10, 10, § 26.—Transf., in a softened negation, not at all, by no means, not:b.quod intellexi minus,
Ter. Eun. 4, 5, 11:nonnumquam ea quae praedicta sunt, minus eveniunt,
Cic. Div. 1, 14, 24.—Esp.:si minus: monebo, si quem meministi minus,
Plaut. Cas. 5, 4, 19:Syracusis, si minus supplicio affici, at custodiri oportebat,
Cic. Verr. 2, 5, 27, § 69:quod si assecutus sum, gaudeo: sin minus, hoc me tamen consolor quod, etc.,
id. Fam. 7, 1, 6 et saep.; so,minus formido ne exedat,
Plaut. Curc. 1, 1, 45. —Quo minus, also written as one word, quominus, that not, from, after verbs of hindering, preventing, as impedio, recuso, deterreo, etc., Ter. And. 1, 2, 26:C. 1. 2.si te infirmitas valetudinis tenuit, quo minus ad ludos venires,
Cic. Fam. 7, 1, 1; 7, 1, 6:hiemem credo prohibuisse, quo minus de te certum haberemus, quid ageres,
id. Fam. 12, 5, 1:deterrere aliquem, quo minus, etc.,
id. Tusc. 1, 38, 91:stetisse per Trebonium, quo minus oppido potirentur, videbatur,
Caes. B. C. 2, 13 fin.; Quint. 12, 1, 16;v. also quo. —Ante-class. also in the reverse order, minus quo: ne vereatur, minus jam quo redeat domum,
Ter. Hec. 4, 4, 8.—mĭnĭmē, least of all, in the smallest degree, least, very little:B.cum minime vellem, minimeque opus fuit,
Ter. Eun. 2, 3, 42:cum minime videbamur, tum maxime philosophabamur,
Cic. N. D. 1, 3, 6; id. Or. 66, 222:mihi placebat Pomponius maxime, vel dicam minime displicebat,
id. Brut. 57, 207:quod in miserrimis rebus minime miserum putabis, id facies,
id. Fam. 14, 13:quod minime ad eos mercatores saepe commeant,
very rarely, Caes. B. G. 1, 1, 3; Cic. de Or. 2, 79, 322.—Strengthened by quam:si non decore, at quam minime dedecore facere possimus,
as little as possible, Cic. Off. 1, 31, 114; by omnium and gentium:ad te minime omnium pertinebat,
id. Rosc. Am. 34, 96:minime gentium,
Plaut. Poen. 3, 3, 77:heus, inquit, puer, arcesse Pamphilam,... illa exclamat, Minime gentium,
not for any thing in the world, Ter. Eun. 4, 1, 11; id. Ad. 3, 2, 44.—In partic.a.For minimum, saltem, at least:b.is morbus erit longissimus minimeque annuus,
Cels. 2, 8 fin. Targ.:pedes decem vel minime novem,
Col. 1, 6, 6:sed id minime bis anno arari debet,
id. 5, 9, 12; id. Arb. 16, 3.—In replies, as an emphatic negative, by no means, not at all, not in the least, Plaut. Curc. 1, 3, 50: Ba. Sed cessas? Pa. Minime equidem:nam hodie, etc.,
Ter. Hec. 5, 3, 16: M. An tu haec non credis? A. Minime vero, Cic. Tusc. 1, 6, 10: num igitur peccamus? Minime vos quidem. id. Att. 8, 9, 2:minime, minime hercle vero!
Plaut. Trin. 3, 3, 23; so in discourse: minime multi (= quam paucissimi). Ter. Eun. prol. 2: minume irasci decet. Plaut. Stich. 1, 1, 27; Sall. C. 51, 13.—Strengthened by gentium (cf.supra): Nau. Meriton' hoc meo videtur factum? De. Minime gentium, Ter. Phorm. 5, 8, 44.20 parvus
parvus, a, um, adj. (usual, irreg. comp. and sup.: mĭnor, mĭnĭmus.— Comp.:I.volantum parviores,
Cael. Aur. Tard. 2, 1, 26.— Sup.: rictus parvissimus, Varr. ap. Non. 456, 10:parvissima corpora,
Lucr. 1, 615; 621; 3, 199: minerrimus pro minimo dixerunt, Paul. ex Fest. p. 122 Müll.:minimissimus,
Arn. 5, n. 8) [kindr. with paucus and Gr. pauros; cf., also, parum, parcus], little, small, petty, puny, inconsiderable (cf.: exiguus, minutus, brevis; in class. prose parvus is not used, like brevis, of stature, v. Auct. Her. 4, 33, 45).Posit.:II.in parvis aut mediocribus rebus,
Cic. de Or. 2, 20, 84:quam parva sit terra, etc.,
id. Rep. 1, 17, 26; cf. id. ib. 6, 16, 16:commoda parva ac mediocria,
id. Q. Fr. 3, 8, 1:in parvum quendam et angustum locum concludi,
id. Leg. 1, 5, 17:beneficium non parvum,
id. Caecin. 10, 26:parvi pisciculi,
id. N. D. 2, 48, 123:haec parva et infirma sunt,
id. Clu. 34, 94:si parva licet componere magnis,
Verg. G. 4, 176:merces,
Hor. S. 1, 6, 86:sucus,
Plin. 21, 31, 105, § 178 et saep.:liberi,
Cic. Rep. 2, 21, 37;so of children: salutaria appetant parvi,
the little ones, id. Fin. 3, 5, 16:parva soror,
Ter. Eun. 3, 3, 15; cf.:memini quae plagosum mihi parvo Orbilium dictare,
Hor. Ep. 2, 1, 70:operosa parvus Carmina fingo,
a little man, id. C. 4, 2, 31; Suet. Aug. 48:a parvis didicimus: si in jus vocat, etc.,
when little, in childhood, Cic. Leg. 2, 4, 9:puer in domo a parvo eductus,
from infancy, Liv. 1, 39 fin. —Of time, little, short, brief:parvae consuetudinis Causa,
slight, short, Ter. And. 1, 1, 83; cf.:in parvo tempore,
Lucr. 5, 106:nox,
Luc. 4, 476:vita,
id. 6, 806:parvam fidem habere alicui,
Ter. Eun. 1, 2, 117:hic onus horret, Ut parvis animis et parvo corpore majus,
Hor. Ep. 1, 17, 39:homo parvo ingenio,
Plin. Ep. 6, 29:parvum carmen,
Hor. Ep. 2, 1, 257:hoc opus, hoc studium parvi properemus et ampli,
both small and great, id. ib. 1, 3, 28.—With ref. to value or consequence, little, small, low, mean, etc.:meam erus esse operam deputat parvi pretii,
Ter. Hec. 5, 3, 1:nil parvom aut humili modo, Nil mortale loquar,
Hor. C. 3, 25, 17:et magnis parva mineris Falce recisurum simili te,
id. S. 1, 3, 122:pretio parvo vendere,
Cic. Verr. 2, 4, 60, § 134:parvi sunt foris arma, nisi est consilium domi,
of little value, id. Off. 1, 22, 76:parvi refert abs te jus dici diligenter, nisi, etc.,
it matters little, id. Q. Fr. 1, 1, 7, § 20.—Hence, parvi facere, aestimare, ducere, pendere, etc., to esteem lightly, care little for:parvi ego illos facio,
Plaut. Mil. 4, 8, 41:parvi aestimo, si ego hic peribo,
id. Capt. 3, 5, 24:quia parvi id duceret,
Cic. Fin. 2, 8, 24: nequam hominis ego parvi pendo gratiam, Plaut. Bacch. 3, 6, 29.—So, in abl.:signa abs te diligenter parvoque curata sunt,
Cic. Att. 1, 3, 2; so,quanti emptus? parvo,
Hor. S. 2, 3, 156:parvo stat magna potentia nobis,
Ov. M. 14, 493:parvo contentus esse possum,
with little, Cic. Att. 12, 19, 1; cf.:vivitur parvo bene,
Hor. C. 2, 16, 13:possim contentus vivere parvo,
Tib. 1, 1, 25:agricolae prisci, fortes parvoque beati,
Hor. Ep. 2, 1, 139:necessarium est parvo assuescere,
Sen. Ep. 123, 3: parvo, as an abl. of measure, with comp. (rarely;perh. not ante-Aug.): ita ut parvo admodum plures caperentur,
a very little more, Liv. 10, 45, 11:parvo brevius,
Plin. 2, 67, 67, § 168:haud parvo junior,
Gell. 13, 2, 2.—So in designating time:parvo post,
Plin. 16, 25, 42, § 103:parvo post tempore,
Vulg. 2 Macc. 11, 1.—Of stature (late Lat. for brevis):Zacchaeus staturā parvus erat,
Aug. Serm. 113, 3; id. in Psa. 143, 1.Comp.: mĭnor, us [cf. Gr. minus, minuthô], less, lesser, smaller, inferior:(β).quod in re majore valet, valeat in minore,
Cic. Top. 4, 23:si ea pecunia non minor esset facta,
id. Leg. 2, 20, 51:Hibernia dimidio minor quam Britannia,
Caes. B. G. 5, 13:minus praedae quam speraverant fuit,
a smaller quantity, less, Liv. 4, 51:sociis dimidio minus quam civibus datum,
id. 41, 13 fin.:calceus... si minor (pede), uret,
Hor. Ep. 1, 10, 43:neve minor, neu sit quinto productior actu Fabula,
less than five acts, id. A. P. 189:genibus minor,
i. e. down upon his knees, on his bended knees, id. Ep. 1, 12, 28; cf.:minor in certamine longo,
worsted, id. ib. 1, 10, 35:numero plures, virtute et honore minores,
inferior, id. ib. 2, 1, 183.— Absol.: minor, inferior in rank:praevalidi ad injurias minorum elati,
Tac. A. 15, 20; Ov. P. 4, 7, 49; cf.:sapiens uno minor est Jove,
Hor. Ep. 1, 1, 106:minor capitis, i. e. capiti deminutus,
Hor. C. 3, 5, 42: et sunt notitiā multa minora tuā, too trivial, = leviora, Ov. Tr. 2, 214:dies sermone minor fuit,
too short for, id. P. 2, 10, 37:infans Et minor igne rogi,
too young for, Juv. 15, 140.—With abl. of measure, Cic. Verr. 2, 1, 45, § 117:ut uno minus teste haberet?
id. ib. 2, 1, 57, §149: bis sex Herculeis ceciderunt, me minus uno, Viribus,
i. e. eleven, Ov. M. 12, 554.—Of age:qui minor est natu,
younger, Cic. Lael. 9, 32:aliquot annis minor natu,
id. Ac. 2, 19, 61:aetate minor,
Ov. M. 7, 499:minor uno mense,
Hor. Ep. 2, 1, 40:filia minor Ptolemaei regis,
the younger daughter, Caes. B. C. 3, 112:minor viginti annis,
less than twenty years old, under twenty years of age, Dig. 30, 99, 1.— With gen.:minor quam viginti quinque annorum natu, Praetor,
Dig. 4, 4, 1; id. ib. 50, 2, 6:si pupilla minor quam viripotens nupserit,
id. ib. 36, 2, 30.—So, absol.: minor, a person under age (under five-and-twenty), a minor:De minoribus,
Dig. 4, tit. 4:si minor negotiis majoris intervenerit,
ib. 4, 4, 24:si minor praetor vel consul jus dixerit, valebit,
ib. 42, 1, 57.— Poet., children, Sil. 2, 491.—Also, descendants, posterity, = posteri:nunc fama, minores Italiam dixisse ducis de nomine gentem,
Verg. A. 1, 532; so id. ib. 733; Prop. 2, 15, 47; Sil. 16, 44:minorum gentium, v. gens.—In specifications of value: vendo meum non pluris quam ceteri, fortasse etiam minoris,
cheaper, Cic. Off. 3, 12, 51:minoris pallium addicere placuit,
Petr. 14: omnia minoris aestimare, Sulp. ap. Cic. Fam. 4, 5, 2:(fidem suam) non minoris quam publicam ducebat,
Sall. J. 32, 5.—Poet., with acc. respect.:(γ).frontemque minor truncam amnis Acarnan,
Sil. 3, 42; Val. Fl. 1, 582.—Poet., with inf.:III.tanto certare minor,
Hor. S. 2, 3, 313:heu Fatis Superi certare minores!
Sil. 5, 76.Sup.: mĭnĭmus, a, um (whence a new sup.:A. B.minimissimus digitorum,
Arn. 5, 160; 166; cf., in the Gr., elachistotatos, from elachistos), very small, very little; least, smallest, etc.:cum sit nihil omnino in rerum naturā minimum, quod dividi nequeat,
Cic. Ac. 1, 7, 27:minimae tenuissimaeque res,
id. de Or. 1, 37, 169:minima pars temporis,
Caes. B. C. 1, 70:quā minima altitudo fluminis erat,
id. B. G. 1, 8:in maximā fortunā minima licentia est,
Sall. C. 51, 13:vitia,
Hor. S. 1, 3, 69:minimus digitulus,
the little finger, Plaut. Rud. 3, 4, 15; so,minimus digitus,
Plin. 11, 45, 103, § 251.—Of age: minimus natu horum omnium, the youngest, Cic. de Or. 2, 14, 58:ex his omnibus natu minimus,
id. Clu. 38, 107:Hiempsal, qui minimus ex illis erat,
Sall. J. 11, 3:minimus filius,
Just. 42, 5, 6.—In specifications of value:deos minimi facit,
Plaut. Ps. 1, 3, 35: Pe. Quanti emi potest minimo? Ep. Ad quadraginta fortasse eam posse emi minimo minis, id. Ep. 2, 2, 110: Crispinus minimo me provocat, for a trifle (in a wager), Hor. S. 1, 4, 14 (minimo provocare dicuntur hi qui in responsione plus ipsi promittunt quam exigunt ab adversario, Schol.).—Prov.:minima de malis,
of evils choose the least, Cic. Off. 3, 29, 105.—With a negation emphatically: non minimo discrimine, i. e. maximo,
Suet. Aug. 25:res non minimi periculi,
id. ib. 67:ut nihil, ne pro minimis quidem, debeant,
Liv. 6, 41. —With gen.:minimum firmitatis minimumque virium,
Cic. Lael. 13, 46:minimum pedibus itineris confectum,
Liv. 44, 5:unde minimum periculi erat,
id. 27, 15.— As adv. absol.:praemia apud me minimum valent,
very little, Cic. Fam. 1, 9, 11; cf. Quint. 5, 10, 56:minimum distantia miror,
Hor. Ep. 2, 1, 72:dormiebat minimum,
Plin. Ep. 3, 5, 11:medica secatur sexies per annos: cum minimum, quater,
at least, Plin. 18, 16, 43, § 146:quam minimum credula postero (diei),
as little as possible, Hor. C. 1, 11, 8:ita fiunt omnes partes minimum octoginta et una,
at least, Varr. R. R. 2, 1, 12:quae (comprehensio) ex tribus minimum partibus constat,
Quint. 5, 10, 5:in quo non minimum Aetolorum operā regii fugati atque in castra compulsi sunt,
chiefly, particularly, Liv. 33, 6, 6:eae omnia novella sata corrumpunt, non minimum vites,
Varr. R. R. 1, 2, 18.—Hence, adv.Comp.: mĭnus, less:2.aut ne quid faciam plus, quod post me minus fecisse satius sit,
too little... too much, Ter. Hec. 5, 1, 4:ne quid plus minusve faxit,
id. Phorm. 3, 3, 21 (v. plus, under multus):cum habeas plus, Pauperiem metuas minus,
Hor. S. 1, 1, 93:ne mea oratio, si minus de aliquo dixero, ingrata: si satis de omnibus, infinita esse videatur,
Cic. Sest. 50, 108:metus ipsi per se minus valerent, nisi, etc.,
id. Div. 2, 72, 150:minus multi,
not so many, Plaut. Mil. 3, 1, 138:minus multum et minus bonum vinum,
Varr. R. R. 1, 7, 2:ita imperium semper ad optumum quemque a minus bono transfertur,
less good, not so good, Sall. C. 2, 6:quia Libyes quam Gaetuli minus bellicosi,
Sall. J. 18, 12:minus diu vivunt,
Plin. 14, 22, 28, § 141.—Rarely with comp.:minus admirabilior,
Flor. 4, 2, 46 Duker: quare milites Metelli sauciabantur multo minus, Quadrig. ap. Gell. 9, 1, 1; cf. Ov. M. 12, 554:civilem admodum inter initia ac paulo minus quam privatum egit,
little less so than, nearly as much so as, Suet. Tib. 26:dimidio minus,
Varr. R. R. 1, 22, 3.—With quam:nec illa minus aut plus quam tu sapiat,
Plaut. As. 4, 1, 28:minus quam aequom erat feci,
id. Aul. 3, 2, 10:respondebo tibi minus fortasse vehementer, quam abs te sum provocatus,
Cic. Planc. 30, 72.—With atque:qui peccas minus atque ego?
Hor. S. 2, 7, 96.—And elliptically, without a particle of comparison:minus quindecim dies sunt, quod, etc.,
less than fifteen days, not yet fifteen days, Plaut. Trin. 2, 4, 1:madefactum iri minus XXX. diebus Graeciam sanguine,
Cic. Div. 1, 32, 68:minus quinquennium est, quod prodiere,
Plin. 15, 25, 30, § 104:cecidere duo milia haud minus peditum,
Liv. 42, 6:cum centum et quinquaginta non minus adessent,
id. 42, 28; Varr. R. R. 2, 2 fin.:ut ex suā cujusque parte ne minus dimidium ad Trebonium perveniret,
Cic. Verr. 2, 1, 47, § 123:ut antequam baccae legantur, ne minus triduum serenum fuerit,
Col. 12, 38, 6.—In partic.a.Non (haud) minus quam (atque), not less than, no less than, quite as:b.exanimatus evolat ex senatu, non minus perturbato animo atque vultu, quam si, etc.,
Cic. Sest. 12, 28:existumans non minus me tibi quam liberos carum fore,
Sall. J. 10, 1:non minus nobis jucundi atque illustres sunt ii dies, quibus conservamur quam illi quibus nascimur,
Cic. Cat. 3, 1, 2; Quint. 2, 4, 8; 3, 7, 20:laudibus haud minus quam praemio gaudent militum animi,
Liv. 2, 60:haud minus ac jussi faciunt,
Verg. A. 3, 561.—Non (neque) minus, equally, and as well, also: haec res [p. 1311] non minus me male habet quam te, Ter. Hec. 4, 2, 30: quae hominibus non minus quam liberi cara esse debent, Sulp. ap. Cic. Fam. 4, 5, 3; Ov. H. 19, 86:c.neque minus assiduis fessa choreis,
also, Prop. 1, 3, 3.—Nihil minus, in replies, as a strong negation, by no means, Ter. Eun. 3, 1, 45: Py. At tu apud nos hic mane, Dum redeat ipsa. Ch. Nihil minus, id. ib. 3, 3, 29:d.nihil profecto minus,
Cic. Off. 3, 20, 81; cf.: quid? a Tranione servo? Si. Multo id minus, Plaut. Most. 4, 3, 20.—Minus minusque, minus et (ac) minus, less and less: mihi jam minus minusque obtemperat. Ter. Heaut. 3, 3, 33:3.jam minus atque minus successu laetus equorum,
Verg. A. 12, 616; Hor. C. 1, 25, 6:minus et minus,
Ov. P. 2, 8, 73; id. H. 2, 129:minus ac minus,
Plin. 11, 10, 10, § 26.—Transf., in a softened negation, not at all, by no means, not:b.quod intellexi minus,
Ter. Eun. 4, 5, 11:nonnumquam ea quae praedicta sunt, minus eveniunt,
Cic. Div. 1, 14, 24.—Esp.:si minus: monebo, si quem meministi minus,
Plaut. Cas. 5, 4, 19:Syracusis, si minus supplicio affici, at custodiri oportebat,
Cic. Verr. 2, 5, 27, § 69:quod si assecutus sum, gaudeo: sin minus, hoc me tamen consolor quod, etc.,
id. Fam. 7, 1, 6 et saep.; so,minus formido ne exedat,
Plaut. Curc. 1, 1, 45. —Quo minus, also written as one word, quominus, that not, from, after verbs of hindering, preventing, as impedio, recuso, deterreo, etc., Ter. And. 1, 2, 26:C. 1. 2.si te infirmitas valetudinis tenuit, quo minus ad ludos venires,
Cic. Fam. 7, 1, 1; 7, 1, 6:hiemem credo prohibuisse, quo minus de te certum haberemus, quid ageres,
id. Fam. 12, 5, 1:deterrere aliquem, quo minus, etc.,
id. Tusc. 1, 38, 91:stetisse per Trebonium, quo minus oppido potirentur, videbatur,
Caes. B. C. 2, 13 fin.; Quint. 12, 1, 16;v. also quo. —Ante-class. also in the reverse order, minus quo: ne vereatur, minus jam quo redeat domum,
Ter. Hec. 4, 4, 8.—mĭnĭmē, least of all, in the smallest degree, least, very little:B.cum minime vellem, minimeque opus fuit,
Ter. Eun. 2, 3, 42:cum minime videbamur, tum maxime philosophabamur,
Cic. N. D. 1, 3, 6; id. Or. 66, 222:mihi placebat Pomponius maxime, vel dicam minime displicebat,
id. Brut. 57, 207:quod in miserrimis rebus minime miserum putabis, id facies,
id. Fam. 14, 13:quod minime ad eos mercatores saepe commeant,
very rarely, Caes. B. G. 1, 1, 3; Cic. de Or. 2, 79, 322.—Strengthened by quam:si non decore, at quam minime dedecore facere possimus,
as little as possible, Cic. Off. 1, 31, 114; by omnium and gentium:ad te minime omnium pertinebat,
id. Rosc. Am. 34, 96:minime gentium,
Plaut. Poen. 3, 3, 77:heus, inquit, puer, arcesse Pamphilam,... illa exclamat, Minime gentium,
not for any thing in the world, Ter. Eun. 4, 1, 11; id. Ad. 3, 2, 44.—In partic.a.For minimum, saltem, at least:b.is morbus erit longissimus minimeque annuus,
Cels. 2, 8 fin. Targ.:pedes decem vel minime novem,
Col. 1, 6, 6:sed id minime bis anno arari debet,
id. 5, 9, 12; id. Arb. 16, 3.—In replies, as an emphatic negative, by no means, not at all, not in the least, Plaut. Curc. 1, 3, 50: Ba. Sed cessas? Pa. Minime equidem:nam hodie, etc.,
Ter. Hec. 5, 3, 16: M. An tu haec non credis? A. Minime vero, Cic. Tusc. 1, 6, 10: num igitur peccamus? Minime vos quidem. id. Att. 8, 9, 2:minime, minime hercle vero!
Plaut. Trin. 3, 3, 23; so in discourse: minime multi (= quam paucissimi). Ter. Eun. prol. 2: minume irasci decet. Plaut. Stich. 1, 1, 27; Sall. C. 51, 13.—Strengthened by gentium (cf.supra): Nau. Meriton' hoc meo videtur factum? De. Minime gentium, Ter. Phorm. 5, 8, 44.Страницы- 1
- 2
См. также в других словарях:
vendere — vén·de·re v.tr. (io vèndo) FO 1a. cedere ad altri la proprietà di qcs. in cambio di un corrispettivo in denaro: vendere un terreno, un gioiello, «Per quanto l hai venduto?» «Per un milione», si è venduto tutto | vendere qcs., fare per mestiere il … Dizionario italiano
caro (1) — {{hw}}{{caro (1)}{{/hw}}A agg. 1 Che suscita sentimenti di affetto: avere cara la famiglia | Cara, mio –c, modo confidenziale di rivolgere la parola a qlcu. o di cominciare una lettera | Cari saluti, tanti cari saluti, formula di cortesia usata… … Enciclopedia di italiano
pelle — s. f. 1. cute, epidermide, derma 2. (est.) carnagione, incarnato 3. (di animale) cotenna, cotica 4. (est., di frutta e verdura) buccia, scorza, corteccia, tegumento, membrana 5 … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
cher — I. Le CHER, nom propre de riviere passant pres Tours, Carus. II. Cher, m. Signifie ores de trop haut pris, Carum, comme cela est trop cher, Illud nimio prostat. Et ores, aymé, comme mon cher fils, Filius mihi charus. III. Une chose chere, Cara… … Thresor de la langue françoyse
caro — 1cà·ro agg., avv., s.m. FO I. agg. I 1a. di qcn., che è amato, per cui si prova affetto: una persona cara, una cara amica | di qcs., a cui si è affezionati: un ricordo, un oggetto molto caro | come appellativo affettuoso, rivolgendosi a qcn.:… … Dizionario italiano
salute — sa·lù·te s.f., inter. I. s.f. FO I 1. condizione, stato fisico e psichico in cui si trova un organismo: chiedere notizie, informarsi della salute di qcn.; salute fisica, mentale; godere buona, florida, ottima salute; essere in buone, cattive… … Dizionario italiano
Перевод: со всех языков на все языки
со всех языков на все языки- Со всех языков на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Английский
- Итальянский
- Немецкий
- Русский